DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI CLUJ
Cluj-Napoca, 400158, Str. Constanţa nr. 5, etaj I; Telefon: 0264-433-645; Fax: 0264-530-388
Web: ; E-mail: [email protected]; [email protected]
BIROUL PROGRAME BOLI NETRANSMISIBILE
Cluj-Napoca, 400158, str.Constanţa nr. 5, tel./fax 0264-431-128
COMPARTIMENTUL PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII
Cluj-Napoca, 400158, str.Constanţa nr. 5, tel. 0264-597-952 

 

Comunicat de presă
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A VĀRSTNICILOR


In fiecare an, la data de 1 octombrie se celebrează Ziua Internaţională a Persoanelor Vārstnice.

Dacă ne uităm  īn jurul nostru, observam că populaţia ţării tinde să īmbătrānească treptat. Natalitatea a scăzut dramatic īn ultimii ani, ajungānd la un spor negativ.

Īn aceste condiţii, numărul persoanelor vārstnice īn populaţia totală creşte, nu numai īn Romānia, ci şi īn lumea īntreagă. La noi, numărul persoanelor ieşite la pensie īl depăşeşte de cāţiva ani pe cel al persoanelor active. Tot mai multe probleme se ivesc odată cu creşterea ponderii vārstnicilor īn populaţia totală: aglomerarea sistemului sanitar şi mai ales a spitalelor, probleme cu medicamentele compensate, cu īngrijirile la domiciliu - sistem care  se dezvoltă tot mai mult - ori creşterea numărului organismelor de stat şi particulare  ce se ocupă cu problemele acestei categorii sociale.

O serie īntreagă de factori au dus īn ultimele decenii, la creşterea ponderii populaţiei vārstnice, de peste 60 de ani (65  īn unele ţări) de la cca. 3-4 %  pānă la un maxim de 23-24 %, īn Romānia această categorie de vārstă situāndu-se la un procent de cca.18 % din total populaţie. Astfel, putem aminti īn primul rānd reducerea fertilităţii generale, cu scăderea ponderii celor nou născuţi şi tineri şi creşterea ponderii celor vārstnici, apoi putem vorbi de creşterea considerabilă a nivelului de trai, asigurarea mai facilă a celor necesare vieţii de fiecare zi, lucru ce a dus īn mod necesar la creşterea speranţei medii de viaţă, cu deosebire la populaţia vārstnică.

Este necesar ca populaţia vārstnică să beneficieze de condiţii de viaţă adecvate, atāt din punct de vedere cantitativ, cāt şi calitativ, prin activităţi recreative, de timp liber, dar şi de activităţi ce pot fi utile comunităţii, de voluntariat, care poate nu aduc beneficii materiale, dar aduc īnsemnate satisfacţii pe planul īmplinirii personale, al inserţiei individului īn mediul social, al unei vieţi active, pentru că una din cele mai mari probleme ale vārstnicilor o reprezintă tocmai marginalizarea, izolarea socială, ce poate avea consecinţe pe planul sănătăţii prin depresii, uneori severe.

Vārstnicii au īntr-adevăr, cea mai mare nevoie de īngrijiri de sănătate, este vārsta la care apar īn mult mai mare măsură bolile cronice şi degenerative, şi deci ei sunt cei care beneficiază şi consumă  o importantă parte a serviciilor de sănătate şi a medicamentelor vāndute. Iar acest fapt are o mare influenţă asupra īntregii societăţi, atāt din punct de vedere economic, cāt şi social-politic. De aceea este atāt de importantă, mai ales īn unele momente cheie ale evoluţiei societăţii, atitudinea societăţii, a īntregii populaţii faţă de aspectele diverse legate de sănătate şi politicile asociate, inclusiv faţă de vārstnici.

Să dăm viaţă anilor şi ani vieţii, să trăim o viaţă activă, folositoare celor din jur şi după pensionare.

Să ne amintim īncă o dată de cei vārstnici şi de problemele lor, cei ce ne-au fost īnaintaşi şi īnvăţători, cei ce ne amintesc de clipele fericite ale copilăriei noastre.
DIRECTOR COORDONATOR
DR. DORINA DUMA